C. Subregiunile din Neoarctice/Nearctica

Subregiunile din America de N situate la sud de subregiunea arctica prezinta asemanari foarte mari cu cele din eurasia, la nivel de familii si de genuri in schimb exista putine specii comune. Marea diversitate climatica si barierele orografice au determinat existenta mai multor subregiuni si a numeroase provincii:

a)                    Subregiunea Canadiana corespunde padurilor de conifere din Canada si din Penins. Alaska. Flora si vegetatia sunt destul de uniforme pe tot intinsul ei. Aici se intalneste un numar mai mare de specii decat in Eurasia.

b)                    Subregiunea vest-americana-pacifica ocupa tarmul Pacific al continentului nord-american si Muntii Stancosi pana la contactul cu Pod. Preerilor. In munti sunt specifice unele conifere ca molidul de sitka, molidul engelmann, tuya uriasa dar si doua specii din familia taxodiacee si anume sequeoia sau arborele mamut si arborele rosu. Printre animalele specifice se numara capra de zapada, berbecul lui dall, ursul grizzly, iepurii de munte si unele specii de veverita.

c)                    Subregiunea est-americana-atlantica include litoralul Atlantic al Americii de N la S de Marile Lacuri, pana in Penins. Florida, Muntii Apalasi si bazinul inferior al fluviului Mississippi. Aici se remarca unele plante din genuri care au disparut din cea mai mare parte a regiunii polarctice in timpul glaciatiilor precum magnoliile, arborele lalea si o specie de catalpa. Muntii Apalasi sunt acoperiti de paduri de foioase incluzand diferite specii americane de stejar, artar, frasin, fag, nucul negru s.a. in Penin. Florida si in bazinul inferior al fluviului Mississippi, in locuri mlastinoase fiind abundente plantele insectivore si un conifer cu frunze cazatoare numit chiparosul de balta. Fauna este reprezentata de specia americana de lup, vulpe, nurca, dihor, nevastuica, rasul rosu, cerbul de virginia, veverita cenusie. Dintre pasari se remarca familia curcanilor, gaita albastra, ierunca americana, iar dintre reptile aligatorul de Mississippi.

d)                    Subregiunea preriilor ocupa partea centrala a Americii de N, la E de Muntii Stancosi acoperind podisurile vestice si campiile aluviale din sectoarele centrale si nordice ale bazinului fluviului Mississippi. Se intinde de la N la S, de la tarmul Golfului Hudson pana aproape de Golful Mexic. Fauna este reprezentata de diverse specii de rozatoare: coiot, vulpea de prerie, viezurele american, dihorul de stepa, cerbul magaresc, iar dintre pasari gainusa de prerie si sorecarul de prerie.

e)                    Subregiunea Sonoriana ocupa o mica parte din SUA, N si C Mexicului si Penin. California cu exceptia extremitatii sudice. Cuprinde munti si podisuri in mare parte aride inclusiv Arizona, deserturile Sonora si Chihuaha. Flora subregiunii este deosebit de interesanta si originala. In general relieful este muntos, etajarea vegetatiei fiind foarte pronuntata. In N-V acestei subregiuni se afla paduri cu frunze dure semperviriscente de tip mediteranean iar pe versantii muntilor cresc paduri de stejar si de pin in special pinul de Montezuma, dar cea mai mare parte a subregiunii este ocupata de deserturi si semi-deserturi care cuprind aproape in intregime podisurile centrale cu clima arida. Flora acestora se remarca prin marea varietate de cactusi dar si prin plante rezistente la seceta ca yucca si agave. De aici provin unele plante de cultura precum floarea soarelui, fasolea, ardeiul gras, unele specii de bumbac. Fauna sonoriana prezinta caractere de tranzitie spre regiunea neotropicala intalnindu-se o serie de marsupiale, coati(un mic mamifer asemanator ratonului), soparle primitive si serpi.

2) Regiunea Neotropicala

- prezinta o serie de caracteristici distincte fata de celelalte regiuni tropicale ale globului. Ocupa America de sud pana la cca. 40 grade latit. S, America C , peninsulara si insulara, arhipelagul Galapagos iar in N se intinde aproximativ pana in partea C a Pod. Mexican. Flora este extrem de abundenta si de variata. In cadrul familiei pantropicale a palmierilor se intalnesc numeroase genuri specifice regiunii neotropicale, de aici provin o serie de plante de cultura precum rosiile, cartoful, tutunul, arahidele, arborele de cacao, maniocul, papaya, ananasul, vanilia. Multe plante ornamentale (begoniile, caltunasii, daliile isi au originea tot aici). Dintre mamifere amintim oposumul, sobolanii marsupiali, lenesii, furnicarul, tatuul, mamiferele mai evoluate originare din America de N se incadreaza in diverse categorii, dintre acestea amintim diverse specii de lama, tapirul, ursul andin, feline(pisica margay, de pampas) si canide(vulpi sud-americane, lupul cu coama, cateva specii de vulpe mancatoare de crabi), puma, maimutele platirine, rozatoare precum cobai(numiti si porcusori de guineea), cincila, nutria, capibara, sunt de asemenea raspandite in aceasta regiune ca si cele peste 4500 de specii si subspecii de pasari(strutul nandu, pasarea colibri), bine reprezentate sunt si reptilele(crocodili, serpi, serpi constrictori, boa, anaconda) iar dintre peste se remarca pirania. Intinderea mare a regiunii, diferentele climatice, orografice in cazul insulelor, barierele marine determina existenta unor subregiuni cu caracteristici bine definite pe continentul sud-american la care se adauga subregiunea Americii centrale peninsulare si cea a insulelor din Marea Caraibilor.

a) Subregiunea ciliano-patagoneza sau andino-patagoneza ocupa partile cu climat temperat din vestul si sudul Americii de S prelungindu-se spre N sub forma unei fasii lungi de-a lungul tarmului Oceanului Pacific si a Anzilor pana la Ecuator. Cuprinde numeroase specii endemice de plante printre care o specie de arborasi de chinina si arborasul de coca. Dintre animale se remarca lamele, pisica ciliana, pisica andina, tapirul de munte, rozatoare ca cincila  si viscacia, pasari ca strutul lui darwin, condorul andin. In cadrul acestei subregiuni se individualizeaza ca o provincie cu caracteristici aparte Arhipelagul Galapagos situat in Oc. Pacific pe linia Ecuatorului. Se intalnesc aici iguane de uscat si singurele iguane marine din lume, numeroase specii de pasari marine si pinguini endemici aflati la cea mai mare departare de tarmul Antarctidei.

b) Subregiunea braziliana cuprinde cea mai mare parte a Americii de S acoperind N,C si E continentului. Predomina padurile tropicale, umede semeprviriscente si semi-semperviriscente dar exista si savane ca si tufarisuri mai mult sau mai putin xerofile. Flora este foarte bogata si fauna variata, pe langa speciile si familiile specifice in ansamblul regiunii neotropicale care sunt foarte bine reprezentate in aceasta subregiune, se mai remarca maimuta matasoasa, maimuta leu, cerbul de mlastina, vidra uriasa braziliana, cainele de padure. Cele mai multe dintre familiile endemice de pesti din America de S traiesc numai in aceasta subregiune.

c) Subregiunea central-americana ocupa partea de S a Mexicului inclusiv extremitatea S a Penin. Californiei si America centrala-continentala. Prezinta caracter de tranzitie spre subregiunea sonoriana a neoarcticii. Flora si fauna seamana cu cele ale subregiunii braziliene dar prezinta si specii proprii, de aici este originara yuka guatemalensis ( planta ornamentala de interior). Fauna este reprezentata de maimute platirine, lenesi, tapiri, ursuletul spalator, dintre pasari quetarul splendid figureaza pe stema Guatemalei si a dat numele monedei nationale.

d) Subregiunea antilelor inglobeaza insulele situate in Marea Carabililor intre Penin. Florida si tarmurile Venezuelei si anume Antilele Mari, Mici si Bahamas. Aceste insule sunt acoperite cu paduri tropicale umede sau cu frunze cazatoare in alternanta cu savane. Flora este extrem de bogata, in Cuba fiind peste 8000 de specii de plante, in schimb fauna de mamifere este saraca(se intalnesc mici marsupiale, sobolanul arboricol numit putia in Cuba, varietate de specii de raton, reptile ca iguana, sarpele boa, crocodilul de cuba). In functie de criteriile utilizate se pot distinge si alte subdiviziuni:

- subregiunea Caraibilor (S Mexicului, America C, insulara si Peninsulara),

- subregiunea Braziliana sau Amazonia,

- subregiunea Guyana in N-E Americii de S

- subregiunea Chaquena care cuprinde arii din N-E Braziliei si din N-V Argentinei, sudul Boliviei, C Paraguayului si o parte din Pod. Mattogrosso.

- subregiunea andino-patagoneza.

 

 

3) Regiunea Etiopiana/Africana-Malgasa

Aceasta regiune cuprinde Africa la S de Sahara, Insula Madagascar impreuna cu cateva insule vecine mai mici si anume arhip. Comore, Seychelles, Amirante, Mascarene, si coltul S-V al penin. Arabice. Unii autori includ in aceasta regiune si N Africii. Din punct de vedere al florei diferentele dintre Africa, Madagascar, S Asiei, Arhip. Indonezian si partea de N a Australiei sunt destul de mici, asa ca botanistii le incadreaza pe toate in regiunea floristica paleotropicala. S Africii are insa o flora aparte fiind o regiune floristica distincta numita Capensis. Flora regiunii este reprezentata de diverse specii de palmieri, baobabi, diverse specii de accacia, specii xerofile in sectoarele aride, plante supulente rezistente la seceta(cele din genul aloe). Fauna regiunii prezinta o mare diversitate a maimutelor, hipopotami, girafe, okapi supranumita si girafa de padure, porcul furnicar,  cartitele aurii, veverita cu coada spinoasa, iepurii saritori, damanul arboricol si damanul de stepa care traiesc numai in Africa, elefantul de padure, rinocerul alb si cel negru, manguste. Canidele sunt reprezentate de mai multe specii de sacal, cainele patat, vulpi de desert. Familia suide, mamifere carnovire caracteristice lumii vechi sunt reprezentate de mistretul de savana, raspandit in cea mai mare parte a Africii si mistretul de padure. Familia equide din care face parte si calul are ca reprezentanti tipic african, zebrele din savane si din muntii din S Africii si magarii salbatici din Muntii din E Africii. Bovidele sunt foarte numeroase si diversificate incluzand bivolul salbatic african inrudit cu bivolul indian si numeroase specii de antilopa mult diferite intre ele ca marime si ca aspect general. Un caracter distinctiv al faunei din regiunea Etiopiana il constituie lipsa a doua familii importante de mamifere(ursii si cervidele). Pasarile sunt extrem de variate. Strutul african este raspandit in Africa de E si de S dar si in subregiunea saharo-indiana a holarcticii. Dintre pasarile specifice amintim bibilicile, pasarea secretar, pasarile mancatoare de banana. Numeroase pasari migratoare din Europa isi petrec iarna in Africa (cucul, berzele, randunelele, graurii, pupaza, starcii), pelicanii care cuibaresc numai local in Europa, cea mai mare colonie de pelicani din Eu fiind cea din Delta Dunarii sunt raspanditi pana departe spre S in Africa, in jurul lacurilor si in Delte. Dintre reptile sunt abundenti serpii veninosi precum mamba negru( > 4m lungime) si mamba verde, alaturi de care se intalnesc si serpi constrictori precum pitonii dar si cameleonii si crocodilul de Nil care este raspandit in cea mai mare parte a Africii si chiar in Madagascar.

In regiunea Etiopiana, Madagascarul se distinge ca o subregiune aparte dar se mai remarca si urmatoarele patru subregiuni: vest-africana, est-africana, sud-africana si malgasa.

a)      Subregiunea vest-africana corespunde zonei de paduri tropicale umede din bazinul fluviului Congo si de pe litoralul Golfului Guineei.

b)      Subregiunea est-africana corespunde savanelor si padurilor xerofile dar include si masive muntoase si podisuri inalte inconjurand la E,N si S subregiunea precedenta. De aici provine arborele de cafea, violeta africana(foarte raspandita ca plante de ghiveci denumita violeta de parma).

c)      Subregiunea sud-africana cuprinde zone de desert( Namib, Calahari), savane aride , iar in extremitatea sudica vegetatie subtropicala de tip mediteranean. Se individualizeaza prin caracterele specifice ale florei provincia Capului. Se remarca aici o specie de maslin salbatic, 580 de specii din genul erica, 232 specii spontane de muscate precum si plante decorative, diferite specii de aloe, cala, strelitia, crinul rosu (amaryllys).

d)      Subregiunea malgasa cuprinde Madagascarul, Arhip Comore din stramtoarea Mozambic si insulele Reunion, Mauritius, Rodriguez s.a. situate pe platoul Mascarenelor din Oc. Indian. Are o flora bogata cuprinzand cca. 7000 de specii dintre care 85% sunt specii endemice. In fauna lipsesc multe dintre speciile africane adica majoritatea familiilor de mamifere, de exemplu rumegatoarele, felinele, maimutele evoluate, in schimb maimutele primitive(lemurienii) prezinta o mare diversitate de specii, este caracteristica si o familie de insectivore primitive numite tenreci, unele dintre ele seamana cu aricii iar altele cu chițcanii. Singurul ungulat care a patruns in Madagascar este porcul de rau/apa. Dintre animalele de prada se disting 7 genuri endemice din familie viveride dintre care si “pisicile” fossa. Exista de asemenea si o specie endemica de lilieci. Din Madagascar lipsesc o serie de reptile cum ar fi soparlele, viperele, varanii, dar se intalnesc numeroase specii de cameleon, o specie de piton si unele soparle primitive inrudite cu iguanele americane.

4) Regiunea Indo-Malaeza sau Orientala

Cuprinde tinuturile cu climat tropical ale Asiei continentale si anume India,Bangladesh, Penin. Indo-china(S Chinei), Insulele Lacadive, Maldive, Sri-lanka, Taiwan, Arhip. Indonezian aproape in intregime (insulele Sumatra, Borneo, Jawa si Sondele Mici pana la E de Bali), Philipine, spre sud este marginita de apele Oc. Indian. Teritorial, regiunea nu este complet izolata aici patrunzand prin zonele de legatura numeroase elemente din regiunile vecine indeosebi elemente polarctice ca ursidele, mistretul, cerbul, iar dintre plante pinul si stejarul. Aceste genuri holarctice lipsesc din regiunea etiopioana constituind un element de diferentiere dintre aceste doua regiuni paleotropicale. In flora este caracteristica marea abundenta a palmierilor si a speciilor de ficus. Se intalnesc si arbori cu lemn pretios ca tecul si abanosul. De aici provin orezul, arborele mango, mirodeniile, piper, scortisoara, cuisoare, nucsoara, plante medicinale ca arborele de stricnina, unele plante textile ca iuta si unele de bumbac. Dintre animale amintim leopardul, bursucul de miere intalnit in Nepal si India, elefantul indian, raspandit in India, Penin. Malaca, Sri-Lanka si Sumatra, rinocerii, bivolul indian, unele specii de antilopa, manguste, cerbii pitici asiatici, porcul spinos s.a. Unele specii sunt inrudite cu cele holarctice si anume mai multe specii de bovine(zebu, gaurul, bantengul), cervideele, ursul buzat, porci salbatici, altele sunt chiar specii comune cu partea asiatica a holarcticii(tigrul, cainele rosu, ursul negru asiatic, fiind specifice regiunii si tapirul indian, gibonii si insectivorele primitive din genul tupaia). Liliecii frugivori din genul teropus numiti si vulpi zburatoare sunt larg raspanditi in aproape toata regiunea iar dintre pasari amintim pasarile rinocer, paunul, patru specii de gaini de padure printre care si gaina bankiwa din care se considera ca provin gainile domestice. Exista si foarte multe specii de serpi printre care si pitonul reticulat ce ajunge si la 8.5 m lungime, soparle primitive, amfibieni si pesti. In cadrul acestei regiuni se disting cateva regiuni:

a)      Subregiunea indiana include cea mai mare parte a Indiei, Bangladesh-ul si Insula Sri-Lanka. In flora sunt specifici palmierii, smochinul sfant, saalul si unele ierburi de savana. Numeroase specii si genuri reflecta originea comuna paleotropicala a florei Indiei cu cea din Africa tropicala constituind asa-numita flora indo-africana.  Fauna este reprezentata de lemurieni, porc spinos indian, ursul buzat, antilope, iar dintre pasari sunt foarte caracteristice pasarea rinocer cu doua coarne si vulturul plesuv indian. Sunt foarte numerosi serpii, cobra regala, sarpele tigru, pitonii, o specie de vipera, dar se intalnesc si unele specii de animale comune cu Africa si anume hiena vargata, gazela, ghepardul, sacalul auriu, sau specii polarctice cum ar fi lupul.